Powered by Blogger.

Alki, un admirator al artei fine. Şi căcat

Io cre'ca e o conspiraţie mondială când e vorba de artă. Să vă explic. Am văzut asta de prin generală, poate chiar de mai devreme. Învăţătoarea mea era de o retardare fenomenală, la fel ca majoritatea profilor pe care i-am avut până prin liceu. Aşa că prin clasa a doua, ne-a adus o bezmetică, de acelaşi calibru cu Maia Morgenstern, care avea impresia că se căca artă şi că arta ţine de foame. Şi noi, la 8 ani trebuia să impletim, să ţesem, să coasem şi să ne distrugem copilăria cu gay-isme de astea. Toată lumea i se adresa cu Kity. Ditamai femeia, ţicnită, matahală, cu apelativ de puţică. Kity. Clar că era dusă. Eu o s-o numesc de acum Fascista Pensulei.
Şi Fascista Pensulei era, în caz că n-aţi înţeles încă, destul de şocată. Tind să cred că, dacă avea destulă promovare, ajungea LaDy CaCa a artei. Odată ne-a pus să luăm baloane, să le umflăm, să le dăm cu lac, sclipici, paiete, nasturi, flori uscate, să le agăţăm pe o ramă cu pânză neagră, să le numim sculpturi neo-abstracte şi să admirăm cât e de dobitoacă. Altă dată ne-a zis să luam o ramă de 70 pe 40, să punem pânză neagră pe ea, să i-o dăm să deseneze şi să coasem în relief ce ne-a desenat ea. În rest, când la desen chiar făceam desen, venea cu un cuvant. De acolo trebuia să dezvolte fiecare. Franzelă. Desenaţi franzele. Mâini. Desenaţi mâini. Flori cu fluturi. Desenaţi flori cu fluturi. Apoi, la sfârşit de semestru, desenaţi flori cu petale de franzele din care ies mâini ce masturbează fluturi. Aşa a decurs fiecare oră de artă plastică cu Fascista Pensulei, timp de vreo 6 ani. În tot timpul ăsta, chiar şi acum, când s-au scurs ani buni, n-am înţeles arta sau noţiunea ei de artă. Poate dacă nu era ea, acum ardeam cu pulover, eşarfă de mătase şi lulea, ca Hugh Heffner, în toate ghenele în care este un tablou şi se auto-intitulează galerii.

Însă nu o să înţeleg niciodată pe deplin arta. Nimeni nu cred că o înţelege, pe ea sau scopul ei, dacă are unul. Nici măcar artiştii. Nimeni nu ştie ce e arta de fapt, unde începe şi unde se termină, care e standardul ca ceva sa devină artă şi unde se termină excentricul şi începe penibilul. Era şi documentarul ăla pe HBO, Lumea văzută de Ion B. Un moş boschetar care făcea desen cu colaj, folosind decupaje din reviste de la ghenă. Aici nu-s io lămurit. Că daca io dau cu căcat pe o pânză, e artă sau sunt prea beat? Şi trebuie doar să continui să dau cu căcat pe pânză până vine un idiot mai mare ca mine, priveşte, admiră şi zice pe sub mustată "Genial domnu' Alki, genial!". De aia mi se pare arta, o chestie de snobism, in toate formele ei. Pictură, sculptură, chiar şi muzică sau televiziune. Când vrei să fii mai abstract decât abstracţii absoluţi, ratezi. Că po' să iei căcatu', să-l dai cu frişcă; da' n-o să fie tort.
Cât despre arta contemporană, e doar o chestie de snobism. Serios. Şi nu s-a născut ăla care să mă contrazică aici, cu argument valid. Toţi futincuriştii fandosiţi merg la galerii şi belesc ochii, alături de alţi fandosiţi:
- Oau frate-coae, ce abstract este acest tablou. E invalid să spui că profunzimea lui poate fi scoasă la suprafaţă altfel.
- Desigur. Iată ce măgulitor se impune! ESTE O CAPODOPERĂ! O CAPODOPERĂ VĂ SPUN!
- Îi încununează munca de ani! Ce artist colosal!
- Acum hai să fim snobi până la capăt şi să cheltuim milioane de dolari pe un căcat de desen, pe care să-l agăţăm deasupra şemineului din yacht!

Valoarea artei aici, e nula. Suma uriaşă care o cheltuieşti pe un tablou nu reflectă decât prostia fără margini, de a plăti exorbitant pentru gunoi frumos expus.
Şi nimeni nu e în deplin consens cu arta. Sunt doar băşini supracotate. Că dacă mă duc la Socola, dau o temă de desen la toţi nebunii şi aleg top 20 desene, le semnez şi le adun într-o galerie, sub un pseudonim, o să apară, mai mult ca sigur, un grup de băşinoşi de ăştia care să critice, o să pară extraordinar de impotenţi în timp ce o să mijească ochii ca să vadă luminozitatea tablorilor şi o să arunce cu lovele-n mine ca să poată să-şi frece cucurile între ei, în timp ce agaţă o mizerie pe perete.
Ori asta, ori ăia de se numesc artişti, fac mişto de noi. "Hai frătiuc, să aruncăm cu vopsea pe un cearşaf, să-l decupăm şi înrămăm şi să vedem cum toţi hipsterii îşi dau peste tot cu părerea, cu privire la pula mea şi cum ejaculez eu colorat, să creadă toţi că de acolo vine Taste the Rainbow." Un fel de capcană pentru aurolaci cu prea multe fumuri în cap. Sau artiştii care sunt beţivi şi drogalăi şi "crează" când sunt rupţi. De ce? Ca să râdă a doua zi că a fost aşa de spart încăt a desenat cu cotu'?

Dar poate-s io prea ignorant. Wait for it...
NOT!

Ideea e că Picasso face contorsionism de râs în sicriu, de fraieri cu nasu' pe sus, melteni care cred că ştiu ce a vrut el să reprezinte când a desenat pizde cu 3 ochi ovali şi o singură ţâţă. Asta a vrut mă să deseneze! Era imbuibat de vodka şi dăduse o muie la urâte. Nici o filosofie aici. Doar pizde cu 3 ochi şi o ţâţă.

Ah da, şi să mă baleg pe pieptu' lu' Ciotoi şi Junkboxu' lu' Smiley.

8 comentarii:

  1. "De aia mi se pare arta, o chestie de snobism, in toate formele ei. Pictură, sculptură, chiar şi muzică sau televiziune. Când vrei să fii mai abstract decât abstracţii absoluţi, ratezi. Că po' să iei căcatu', să-l dai cu frişcă; da' n-o să fie tort."

    In urma celor spuse de tine, iti pot atrage si eu atentia asupra faptului ca fiindca ESTI DJ (si pentru nestiutori), poti modifica o melodie cum vrei, dar n-o sa fie decat un "remix by Alki". Doar poti sa iei cacatu' si sa-l dai cu frisca, insa tot n-o sa fie tort, nu?

    ReplyDelete
  2. Trebuia sa fii tu cu creier cret. Una la mana: dj-ing is not an art, it's a job. Io nu depind de o mana de sclifositi care sa ma consacreze fals pentru ca am lipit bine doua piese; daca ratez groaznic o tranzitie, 95% nici nu o sa sesizeze. Am ascultat TuSiRomania Promotional Mix, 240 de minute. Ala care l-a facut n-a lipit in viata vietii lui doua piese, bataie pe bataie. De aia nu e arta. Devine arta cand produci muzica, nu cand o jonglezi cu ea, gata facuta.
    Si doi la mana, cand am zis muzica, m-am referit la chestii care pana si lu' Hefe i-ar fi rusine sa le difuzeze la Alternative Nation. Genu' ala de damblagiti care cred ca inoveaza sau reinventeaza un stil, cu o mana de cufuriti, intr-un garaj. Hai sa combinam vioara cu frunza, dramba, si o panza de fierastrau, sa vezi ce pizdos suna. Nu esti urmatorul Elvis daca violezi o chitara si prietenii iti spun ca suna "cool", nu esti urmatorul Horia Varlan daca stii cum sa prepari cu timp exact semipreparatele la microunde, la fel cum nu esti urmatorul Michelangelo daca iti vopsesti fiecare lemn din gard de alta culoare si ti-l admira vecinii.

    ReplyDelete
  3. Si eu ce pula mea am spus mai sus? Cred ca vorbim spunem aceleasi cuvinte in limbi diferite.

    ReplyDelete
  4. As vrea o asiatica, sa-mi suga pula in limba chineza.

    ReplyDelete
  5. Ba, crezi ca poti sa iei cacatu' de mai sus, sa scoti din el ce nu se pupa la mine si sa-l pui la mine?

    ReplyDelete
  6. Arta incepe cand ceva suna sau arata bine, si se termina cand o sa in penibil. Ca sa particularizez, poti face arta si de la pupitru, nu doar ca producator. Asta daca pui CE trebuie, CUM trebuie! Poti intra cu o tema senzationala cand se termina alta, sau poti sincroniza doua extended-uri intr-un mare fel, ca totul sa sune ca o piesa de cateva ore. Nu imi dau cu parerea despre tehnica, asta o pot face in alte parti. Ca ala de la Tusi Romania s-a bagat in seama aiurea cu un megamix facut probabil pe winamp, e partea a2-a.

    ReplyDelete
  7. Fascista pensulei a scos si genii,uite unul .www.kryssart.webs.com

    ReplyDelete

Poţi comenta şi cu contul Google+!
Dacă nu ai cont Google, selectează Name/URL, introdu nick-ul şi adresa de mail sau website-ul, scrie comentariul şi apasă cu încredere pe Publish!

Online NOW!