Ce-am văzut io din tren

Am călătorit dimineaţă cu personalul. Nimic senzaţional aici. Putoare de pişat, canapele jegoase, navetişti şi ceferişti. Un controlor de treabă ne-a lăsat să pipăm la capătul coridorului. Am oprit în fiecare haltă mizeră, am dat prioritate oricărui alt tren şi am ajuns într-un final. A durat o veşnicie. La întoarcere totuşi, a fost hazliu. Acceleratele par mai spălate. Asta nu înseamnă că sunt. Aglomeraţie mare.
Tanti de la ghişeu ne-a dat bilete în acelaşi compartiment. Companionii noştri de drum au fost variaţi. Un tânăr studia ceva istorie, un altul încerca să fure o oră de somn. Dar, mon cher, e plin de ţigani.
Ţiganca are doi purandei şi o sacoşă cu merinde. Ţiganul e tinerel, subţire şi cu mustăcioară. Din sacoşa cu merinde pute a salam. Un purandel o trage pe doamna din compartiment de inele. Doamna zâmbeşte ca şi cum ar vrea să îl ucidă. Rânjesc sadic şi exclam: "Da, de mici le place ciordeala şi aurul!". Istoricul izbucneşte în râs.

Pe deal erau oi câte vrei, dar miei pula. Cu toate astea, controlorii erau mârlani. N-am prea putut fuma. Stând cu tovarăşul meu mai corpolent pe coridor, un sunet ne perturbă concentrarea. Se tot apropia, cam ca zombii în Dawn of the Dead. Sunetul acesta misterios s-a făcut clar după deschiderea automată a uşilor. "Seminţe, bere, covrigei, alune, suc". În mintea mea bolnavă a izbucnit continuarea: "vomă, coptură galbenă, Morena". Grăsanul cu pricina târâia o sacoşă de rafie, după el. Era foarte gras, Grăsanul. Burta ii trebuia ridicată cu motostivuitorul ca să i se vadă pula. De corpul meu atletic, trece cu uşurinţă mai departe, însă de tovarăşul meu corpolent, trebuie să se lipească cu burduhanul, să facă paşi mărunţi şi să se poticnească respirând greu.

Grăsanul trece, se întoarce la prietenul meu şi bodogăneşte: "Fi-ţi-ar burta să-ţi fie de gras...".
Ţiganul ăla mic mă trage de brăţări, in timp ce privesc pe geam la grămezi de fân cu băţ în mijloc. Mă gândesc că ar fi mişto să agăţ puradelul de un par, asemeni lui Ţepeş.
Fac glume cu Istoricul. El zice ceva de habsburgi iar eu combat, cum că perioada '39-'46 a fost cea mai mişto din istorie, mai ales în Europa centrală şi de est.
Doamna zâmbeşte şi coboară la următoarea.
Grăsanul are concurenţă. O pirpirie cu sacoşă vine să-mi vândă bere la doză cu 5 lei. Sugi pula, bea-o tu cu mă-ta.
Trecem pe lângă o biserică în construcţie. Ţigănească treabă. Aur pe pereţi, donaţii, pomană.
Gesticulez lângă Somnoros cu geamul deschis pe coridor. Un şofer de tir se uită ciudat. Probabil credea că îi arăt muie.
Ţiganul mănâncă salam cu franzelă din sacoşa cu merinde. Cu gura plină îi întreabă pe toţi unde merg şi rânjeşte.
Apoi clămpăneşte ceva în ţigăneşte cu puradelu' mic, în timp ce bea suc. Îmi e poftă, dar mai bine îi dau limbi lu' Black Beauty decât să beau după el.
Frumoasa îmi dă mesaje, îi răspund zâmbind la fiecare.
De alături se aud două babe:
- Uai, ci mă dore chicioru' aista sub gerunţ.
- Da. Şî eu am reumatism şi coxartrită...

Pe peron nu e nici dracu în pula goală. Am ajuns acasă. Ţiganul îmi face cu mâna din compartiment. Şi eu îi fac. Cu degetul mijlociu...